Traducere de Octavian Cocoş
Nu mergeţi blânzi în noaptea cea senină,
Spre seară bătrâneţea-i răzvrătire;
Fiţi furioşi că piere acea lumină.
Cei înţelepţi iubesc bezna deplină,
Dar dacă-n vorbe n-au avut sclipire
Ei nu merg blânzi în noaptea cea senină.
Oamenii buni, plecând, vor să susţină
Că fapta lor putea avea cinstire,
Fiţi furioşi că piere acea lumină.
Nebunii ce la soare-au stat în tihnă
Şi prea târziu se-ntorc din rătăcire,
Nu se duc blânzi în noaptea cea senină.
Voi, muribunzi, ce vă uitaţi spre tină,
Puteţi avea scânteie în privire,
Fiţi furioşi că piere acea lumină.
Tu, tată, sus, pe jalnica colină,
Să blestemi, să slăveşti fără oprire.
Nu merge blând în noaptea cea senină.
Fii furios că piere acea lumină.
vezi mai multe poezii de: Dylan Thomas